Secunnu lu standard di l'Associazzioni ESD (ESDA), quali sunu li diffirenzi ntra li matiriali cunnuttivi, li matiriali dissipativi elettrustatici e li matiriali isulanti?

Oct 11, 2025 Lassu nu missaggiu

Secunnu lu standard di l'Associazzioni ESDA (ESDA), la diffirenza ntra li matiriali cunnuttivi, li matiriali dissipativi elettrustatici e li matiriali isulanti sunu principalmenti 'n risistività/risistenza e la capacità di dissipazzioni di carica elettrostatica ca risurta.

 

Chistu lu putemu capiri cu n'analuggìa sèmplici: immaggina tri modi di scurriri di acqua.

Cunnuttivu cunnuttivu → tubbi di mitallu largu: acqua (attuali) pò passari attraversu assai lestu e quasi senza risistenza.

Matiriali di dissipazzioni elettrustatica→ tubbi d'acqua di gomma cu frizzioni muderata: lu flussu d'acqua (attuali) pò èssiri stàbbili e cuntrullabbili.

matiriali isulanti

 

La distinzioni chiavi è nnâ supirfici o nnâ risistenza dû vulumi dî matiriali.

Li matiriali cunnuttivi hannu na risistenza o na risistenza di vulumi sutta 1×10⁴ (menu di 10.000 Ω).

Li matiriali dissipativi elettrustatichi mustranu na supirfici o na risistenza ô vulumi ca va di 1×10⁴ a<1×10¹¹ (10,000 Ω to 100 billion Ω), while insulating materials possess a resistivity ≥ 1×10¹¹ (greater than or equal to 100 billion Ω)

 

 

1. Matiriali cunnuttivi

La carattirìstica principali dî matiriali cunnuttivi è ca la risistenza è assai vascia, dannu nu percorsu pû flussu di càrrica stàtica cu quasi nuḍḍa ostruzziuni.

Sta carattirìstica po scaricari la càrrica stàtica nnâ terra assai lesta (di sòlitu<0.1 seconds). Therefore, it is mainly used in situations where the static charge needs to be removed quickly and must be reliably grounded.

Li matiriali cunnuttivi sunu spissu usati ntê pavimenti antistatici, ntê supirfici di travagghiu, ntê scatuli di manipolazzioni, ntê manichi di strumenti, ntê ziti, ecc.

Ntô stissu tempu, a causa dâ dissipazzioni rapida dî matiriali cunnuttivi, dû cuntattu direttu cu cumpunenti elettronici assai sinsìbbili (comu li chip IC) po purtari a nu scaricamentu di currenti istantanea auta, ca po danniari li cumpunenti (stu dannu veni chiamatu CDM, mudeḍḍu dû dispusitivu di carica). Pirciò, ginirarmenti nun è usatu direttamenti nnâ mmallaggiu o nnâ l'imbulatura dî cumpunenti di pricisioni.

 

2. Matiriali dissipativi elittrustatici

La carattirìstica funnamintali dî matiriali dissipativi elittrustàtici è ca lu valuri di risistenza si trova ntra cunnuttivi e isulanti, pirmittennu â càrrica stàtica di scurriri â terra a na vilucità cuntrullata e rilativamenti lenta.

Li matiriali dissipativi stàtici sunu la scelta idiali pi pruteggiri la majurìa di cumpunenti sinsìbbili elettrustatici (ESDS). Non sulu evitanu efficacimenti l'accumulu di elittricità stàtica, ma macari evitunu li currenti di piccu distruttivi causati di na vilucità di scarica eccessiva, uttinennu "trasmissioni sicura".

Spissu è usatu pi vaschetti e slot IC, antisi sacchi di mpacchettatura, pasticchi di bancu di travagghiu, guarnitura/lazzi di schiuma di silicuni, supirfici di bancu di travagghiu a muntaggiu, ecc.

Indicaturi di rinnimentu: di sòlitu abbisogna di l'abbilità di attenuari 'n manera sicura nu vurtaggiu stàticu di 5000 volt a zeru 'n menu di 0,1 sicunna.

anti static silicone sponge

3. Matiriali isulanti

La prupità principali di nu matiriali isulanti è ca havi na risistenza assai auta e è essenzialmenti nun cunnuttiva, accussì ca la carica stàtica nun po scurriri 'n manera efficaci o dintra la so supirfici.

Ruolu nnâ prutizzioni ESD: li matiriali isulanti sunnu strittamenti ristritti o vietati nnâ EPA (Aria di Protizzioni Elettrostatica). Picchì na vota ca na càrrica veni ginirata (p’asempiu, tràmiti frizzioni, la siparazzioni), s’arresta supra la supirfici di l’isulaturi pi assai tempu.

Quannu lu matiriali di isulamentu carica è vicinu a nu cunnutturi a terra o a n'elimentu sinsibbili, causa nu scarico rapidu di arcu, ca è fàcili causari danni fatali ê prudutti elettronici.

Li matiriali isulanti cumuni su' buttigghi di plàstica cumuni, polistirenu di schiuma (polistirenu), sacchi di plàstica cumuni, plàstichi ordinari e gomma.